DIKE - SUPLIMENT DEDICAT ACTIVITĂŢII DE DREPT | DECIZIE CJUE CU IMPACT MAJOR Protecţia mediului, afectată de accesibilitatea restrânsă a Registrului beneficiarilor finali ai unor companii

Decizia prin care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a invalidat, în 22 noiembrie 2022, dispoziţia prevăzută în directiva europeană care prevedea că informaţiile privind beneficiarii reali ai societăţilor comerciale înfiinţate pe teritoriul statelor membre să fie accesibile în toate cazurile oricărui cetăţean, va crea probleme majore în privinţa protecţiei mediului, afirmă reprezentanţii Biroului Inter Press Services din cadrul Naţiunilor Unite, care ataşează un material publicat de Matti Kohonen, director executiv al Financial Transparency Coalition.

"Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a pronunţat o hotărâre care a inversat o mare parte din progresul pe care l-am făcut într-un deceniu în lupta împotriva corupţiei, a infracţiunilor economice şi a resurselor naturale, a abuzurilor fiscale şi a alte forme de fluxuri financiare ilicite în întreaga lume. În hotărâre, instanţa a invalidat partea din Directiva europeană care permitea accesul public la registrele privind beneficiarii reali ai companiilor (adică persoanele reale care le deţin sau le controlează efectiv). Acest lucru are un impact direct în lupta împotriva infracţiunilor de mediu, în special pescuitul ilegal, nedeclarat şi nereglementat , care devastează resursele piscicole ale lumii şi care reprezintă o cincime din capturile globale. Secretul financiar care înconjoară proprietarii navelor este un factor cheie al acestui tip de pescuit, deoarece secretul îngreunează prinderea adevăraţilor autori ai acestui comerţ ilegal. (...) Hotărârea CJUE face imposibil ca o persoană fizică să investigheze în continuare aceste legături. (...) Această decizie elimină orice presiune pentru a implementa registre deschise de proprietate efectivă în Spania şi Italia, care sunt statele cele mai responsabile pentru pescuitul nedeclarat şi nereglementat de pe continentul european. Decizia CJUE este un cadou binevenit pentru proprietarii de astfel de nave de pescuit care folosesc adesea structuri corporative complexe pentru a-şi ascunde identităţile şi pentru a se sustrage de la răspunderea civilă, administrativă sau penală. Accesul publicului la aceste registre este necesar, deoarece din verificările efectuate de noi datele acţionarilor individuali sunt disponibile doar pentru 16% dintre navele industriale şi semi-industriale angajate în pescuitul ilegal", afirmă Matti Kohonen, în materialul său.

Într-un raport publicat de Financial Transparency Coalition în octombrie 2022, se arată că printre primii 10 operatori de nave raportaţi a fi implicaţi în această practică ilegală, unul avea sediul în Spania, în timp ce un total de 30 de nave aveau pavilionul Italiei. Mai mult, din toate navele implicate în pescuitul ilegal, 12,8% se află sub pavilionul unei ţări europene.

Matti Kohonen susţine că impactul hotărârii CJUE va fi resimţit cu mult dincolo de graniţele Europei, mai ales că majoritatea pescuitului ilegal are loc în Africa, care pierde anual din cauza acestei practici peste 11,5 miliarde dolari.

"O proporţie semnificativă a acestui pescuit ilicit provine din Africa de Vest (cu pierderi de 9,5 miliarde dolari), mare parte din peştele capturat acolo de flotele străine ajungând în Europa. În total, continentul european importă anual din jumătatea sudică a globului fructe de mare în valoare de aproximativ 14 miliarde dolari, ceea ce îl face o piaţă cheie pentru acest tip de produse. Decizia CJUE s-a bazat pe o interpretare restrânsă a scopului registrului beneficiarilor efectivi, limitată la combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului, iar infracţiunile legate de pescuit nu sunt încă recunoscute drept «infracţiuni legate de resurse naturale» de către Grupul de acţiune financiară (FATF), autoritatea globală de reglementare împotriva spălării banilor, în timp ce infracţiunile legate de exploatarea forestieră ilegală şi comerţul ilegal cu animale sălbatice (IWT) sunt deja incluse în definiţia lor de ce reprezintă spălarea banilor. Dacă acest lucru ar fi îmbunătăţit de către FATF, am putea revendica majoritatea infracţiunilor de pescuit ilegal drept infracţiuni de spălare a banilor", susţine Matti Kohonen.

El mai arată că decizia CJUE se mai bazează pe o interpretare restrânsă a "dreptului la viaţă privată" ca drept civil fundamental, astfel cum este înscris în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. "În mod îngrijorător, instanţa nu a luat în considerare nicio dovadă a beneficiilor accesului public la informaţiile despre beneficiarul real atât în combaterea spălării banilor, cât şi a finanţării terorismului, cu atât mai puţin riscurile pe care infracţiunile legate de resursele naturale le prezintă pentru alte drepturi, cum ar fi dreptul la un mediu sănătos recunoscut ca drept al omului, în anul 2022, de către Adunarea Generală a ONU. În cele din urmă, adevăraţii câştigători ai acestei hotărâri sunt miile de companii implicate în pescuit ilegal şi în alte infracţiuni de mediu din întreaga lume, care beneficiază anual de spălarea a miliarde de euro. Hotărârea CJUE din 22 noiembrie 2022 subminează acţiunea colectivă pentru a face traseul banilor acestor crime mai uşor de urmărit, într-un moment în care ţările, în special din sudul global, caută cu disperare surse de finanţare pe fondul crizei actuale şi a inflaţiei ridicate", precizează Matti Kohonen.

În urma deciziei CJUE, Consiliul European a transmis statelor membre UE să se asigure că orice persoană fizică sau juridică care demonstrează un interes legitim are acces la informaţiile deţinute în registrele beneficiarilor reali, inclusiv în special jurnaliştii şi organizaţiile societăţii civile, atâta timp cât pot demonstra interes legitim în legătură cu combaterea spălării banilor şi a finanţării terorismului.

"Acest lucru este insuficient, deoarece se va aplica probabil doar jurnaliştilor şi societăţii civile din aceeaşi ţară cu registrul, iar procesele de aplicare durează în general mult timp. De asemenea, va trebui să cunoască, în prealabil de accesarea informaţiilor, compania respectivă, pentru a evita în căutarea lor blocarea accesului din cauza unor riscuri şi semnale roşii introduse în sistemele respective de către autorităţile fiecărui stat", arată directorul executiv al Financial Transparency Coalition.

Menţionăm că Parlamentul European ar urma să înceapă discuţiile privind modificarea directivei europene a combaterii spălării banilor, în urma deciziei CJUE, abia în primăvara anului 2023, iar procesul legislativ, inclusiv trialogul cu Comisia Europeană şi Consiliul UE, s-ar putea încheia abia în toamna anului 2023, ceea ce ar permite un respiro nemeritat pentru beneficiarii reali ai unor companii implicate în tot felul de activităţi ilegale.